Nepoata Eve în Universul Neaoș


Fata lui Nilășan, singura la părinți, era mândră în toate cele. Avea părul lung și bogat, ochii albaștrii ca marea învolburată, guriță ca de păpusă și era mereu pusă pe vreo șotie.

Cât fu mică i-o fost cântat și-n strună și-n chitară. Părinții îi făceau toate poftele, iar după ce o văzut că nu adormea altfel decât dacă i se cânta, tatăl ei făcea asta în fiecare seară, ca să doarmă toți liniștiți.

Ei, dar fetița a crescut și a început să cânte singură. Îi plăcea să stea cu mama ei și să gătească fel de fel de mâncăruri sau să admire luna când era plină și îi bătea la fereastră. Dar avea muzică în cap tot timpul. Ea credea că e normal și că toți oamenii fac așa.

Dar anii au trecut, iar fata a început să cunoască suferințe, iubiri, prietenii și dezamăgiri, așa că și le revărsa cu pana pe hârtie, iar mai apoi le cânta. Zdrăngănea din chitară și așa își cânta sufletul afară.

Părinții o trimiteau la treabă, că doar trebuia să ajungă femeie de ispravă, să țină o gospodărie în picioare, dar ei nu-i stătea capul la așa ceva.

La nunta a unei verișoare, pe când avea vreo 20 de ani și privirea de-a dreptul săgetătoare, a văzut o trupă de muzicanți talentați și pasionați. A stat puțin pe gânduri și a mers până la urmă să vorbească cu ei.

A aflat astfel că muzicanții aceia mergeau prin toată țara și cântau a bucurie. Fata noastră s-a gândit că asta ar vrea să facă și ea toată viața ei, nu să fie femeie de casă. Le-a spus părinților același lucru și deși mama ei nu prea voia să audă de așa ceva, în sufletul tatălui era o parte care își dorea ca fiica lui să fie curajoasă și să-și urmeze inima. Așa că au lăsat-o.

După câteva luni de cântat prin țară cu drag și cu foc, o pălește dorul de casă, de mâncarea mamei și de chitara tatălui. Decide să plece înapoi, că doar se poate întoarce oricând.

Ajunsă acasă, își dă seama ce îi lipsea atât de mult. Acel sentiment imposibil de descris în cuvinte. Se gândește că muzică se poate face oriunde.

Oare mai pleacă fata noastră vreodată?


Lasă un comentariu


Nu uita, comentariile trebuie aprobate înainte de publicare